Rasfoind pe net dupa ceva surse de documentare pentru postarea mea precedenta, am descoperit o lege interesanta....Legea de fier a oligarhiei... Aceasta lege a fost formulata de Robert Michels, un socialisto-corportist englez pe la inceputul secolului trecut si spune foarte simplu ca: orice forma de guvernamant devine cu timpul o oligarhie.
A observat careva ca domnii care candideaza la alegeri sunt mereu aceiasi? Banuiesc ca da...altfel as avea de inteles ca traim intr-o societate de tampiti ce nu se prezinta la vot pentru ca e vremea proasta.
Domnii acestia care castiga mereu alegerile capata din ce in ce mai multa putere pana ce ajung sa domine viata politica.
Un exemplu...oamenii care erau in preajma lui Iliescu si Roman la faimoasa conspiratie din decembrie. Majoritatea au diparut cu timpul, dar acei leaderi carismatici, ce au reusit sa se evidentieze, au capatat tot mai multa putere pana au ajuns o institutie in ei insisi. Cum ar fi domnul (sau tovarasul) Ion Iliescu. Ei bine...pe masura ce acesti leaderi capata putere, se apropie tot mai mult de varful unei piramide birocratice unde circuitul deciziei este unul descendent (de la varf spre baza, ca in orice dictatura), factorul decizional are puterea de a demite, amenda si mai ales promova membri ai birocratiei de sub el astfel in cat sistemul devine tot mai monocrom deoarece birocratii promovati au afinitati comune cu seful lor. Practic dam nastere unor mici dictatori cu apucaturi despotice in sanul unei democratii care capata tot mai multa putere pana ce devin......birocratul suprem, iar cand asta se intampla...se cheama autocratie deoarece un birocrat cu putere si bineinteles bani( moneda aceea aflata la paritate cu puterea) stapaneste/conduce un grup de altii ca el ce au ca prioritate pastrarea puterii si ca scop urmator cresterea feliei de putere pe care o detin. Ei bine...pana acum toti politicienii sunt doar nistre monstri ahtiati de putere, dar nu trebuie sa fie neaparat asa....si politicienii pot porni la drum cu bune intentii, doar ca pe masura ce capata putere se cred tot mai indispensabili( unii ajung sa se creada vitali). Sincer sa fiu, eu, ca unul care a trecut prin vreo doua partide ca membru la liga juniori( sau organizatie de tineret) pot sa jur cu mana pe cartea sfanta a........religiei mele ca cei ce trec de primele trepte sunt deja viciati si capata mentalitate functionareasca.
Dumnezeule! Ce tablou apocaliptic am schitat! Problema este ca solutia, la randul ei, este tot un generatoare de probleme...urcam pe scara sociala, cu mare viteza, a unor noi birocrati care se substituie celor vechi.
Teoretic este simplu....si eu ca si multi altii am crezut in papa Traian, am luptat pentru el in doua campanii( am fost si un arnaut bun, am incasat si cativa banuti pentru asta, dar am facut-o mai ales din convingere),acum insa...si el este ca ceilalti, iar aparatcik-ni lui(aparatul sau birocratic intr-o rusa sovietica recitata dupa ureche) s-au dovedit la fel ca ceilalti.
Unii simpatizanti ai lui Michels considerau ca solutia este iesirea din pasivitate a masei populatiei...noi votam si protestam activ atunci cand ei fac misto de noi....insa ca noi sa votam...nu trebuie sa avem si pe cine?
A observat careva ca domnii care candideaza la alegeri sunt mereu aceiasi? Banuiesc ca da...altfel as avea de inteles ca traim intr-o societate de tampiti ce nu se prezinta la vot pentru ca e vremea proasta.
Domnii acestia care castiga mereu alegerile capata din ce in ce mai multa putere pana ce ajung sa domine viata politica.
Un exemplu...oamenii care erau in preajma lui Iliescu si Roman la faimoasa conspiratie din decembrie. Majoritatea au diparut cu timpul, dar acei leaderi carismatici, ce au reusit sa se evidentieze, au capatat tot mai multa putere pana au ajuns o institutie in ei insisi. Cum ar fi domnul (sau tovarasul) Ion Iliescu. Ei bine...pe masura ce acesti leaderi capata putere, se apropie tot mai mult de varful unei piramide birocratice unde circuitul deciziei este unul descendent (de la varf spre baza, ca in orice dictatura), factorul decizional are puterea de a demite, amenda si mai ales promova membri ai birocratiei de sub el astfel in cat sistemul devine tot mai monocrom deoarece birocratii promovati au afinitati comune cu seful lor. Practic dam nastere unor mici dictatori cu apucaturi despotice in sanul unei democratii care capata tot mai multa putere pana ce devin......birocratul suprem, iar cand asta se intampla...se cheama autocratie deoarece un birocrat cu putere si bineinteles bani( moneda aceea aflata la paritate cu puterea) stapaneste/conduce un grup de altii ca el ce au ca prioritate pastrarea puterii si ca scop urmator cresterea feliei de putere pe care o detin. Ei bine...pana acum toti politicienii sunt doar nistre monstri ahtiati de putere, dar nu trebuie sa fie neaparat asa....si politicienii pot porni la drum cu bune intentii, doar ca pe masura ce capata putere se cred tot mai indispensabili( unii ajung sa se creada vitali). Sincer sa fiu, eu, ca unul care a trecut prin vreo doua partide ca membru la liga juniori( sau organizatie de tineret) pot sa jur cu mana pe cartea sfanta a........religiei mele ca cei ce trec de primele trepte sunt deja viciati si capata mentalitate functionareasca.
Dumnezeule! Ce tablou apocaliptic am schitat! Problema este ca solutia, la randul ei, este tot un generatoare de probleme...urcam pe scara sociala, cu mare viteza, a unor noi birocrati care se substituie celor vechi.
Teoretic este simplu....si eu ca si multi altii am crezut in papa Traian, am luptat pentru el in doua campanii( am fost si un arnaut bun, am incasat si cativa banuti pentru asta, dar am facut-o mai ales din convingere),acum insa...si el este ca ceilalti, iar aparatcik-ni lui(aparatul sau birocratic intr-o rusa sovietica recitata dupa ureche) s-au dovedit la fel ca ceilalti.
Unii simpatizanti ai lui Michels considerau ca solutia este iesirea din pasivitate a masei populatiei...noi votam si protestam activ atunci cand ei fac misto de noi....insa ca noi sa votam...nu trebuie sa avem si pe cine?
