Bloglines

duminică, 29 septembrie 2019

Când a venit să mă ridice

-De ce? De ce eu si nu altul? E plina planeta asta! Suntem 8 miliarde! De ce eu? întrebam nervos. Era inutil să încerci să negociezi, la fel de inutil ca încercarea de a  nu încerca să negociez.
-De ce altul? Tu ce ai? a răspuns cu distanța unei morți de moarte bună de pe un alt continent.
-Pai eu sunt special! Eu gandesc, ma lupt pentru supravietuire! Inteleg chestii si am planuri mari! Eu pot! Am răspuns sigur de valoarea mea personală.
- La vârsta ta tu înca te mai lauzi cu ce poți!? Uite ce frumușelule! Și câinele meu de pe vremea când stăteam la bloc credea la fel. Își fugărea coada crezând că va fii primul câine care va reușii să și-o prindă. Făcea antrenamente zilnice, serioase în parcarea din spatele blocului, nu ca tine. Apoi într-o noapte la călcat mașina. Și el se tânguia când l-am dus....
-Și? Morala poveștii?
-Atât! Cine te-a mințit că există povești speciale?

Hsssst ca mergem și dacă stau cu fiecare tânguitor o să ajungă speranța de viață la 120 de ani.

duminică, 22 septembrie 2019

Bătrânul

Stătea acolo în praf.
Era dimeineață și frig iar el stătea acolo. Îl cunoșteam. Îl vazusem pe vremuri plimbându-se prin cartier.
 Pe vremuri! 
Nici un an în urmă el umbla fericit, avea o familie și o curte modestă la parterul unui bloc. 
Îl cunoscusem pe când era mulțumit de viața lui, când totul avea sens iar omul era om și câinele era câine.
 Dar acum?
Unde sunt ei? Copilul, femeia, toti?
Ia văzut împachetând într-o zi. Nu mai suportau! Era el de vină? A făcut el ceva rău?
Au adunat tot. Agitație mare. Un prieten a venit să-i ducă cu mașina. 
  Fiecare avea un bagaj mare și un bagaj mic. Dacă l-ar lua cu ei ar fi intrat în oricare din bagajele mici. Și-ar rupe picioarele și ar încăpea. Și in bagajul fetiței! Și pe jos ar merge după ei....da era bătrân dar ar merge...Înțelegea, i se vedea în privire.....dar de ce îl lăsau acolo?
  L-au strâns în brațe, l-au pupat și i-au spus cât de dor o să le fie apoi au deschis poarta ce dădea spre spatele blocului și.....
Erau în Germania, mi-au spus vecinii. Aia mică a intrat la grădiniță.
 Acum era mare!
 El stătea acolo în praf.
 Era dimineață și frig iar omul nu mai era om și câinele nu mai era câine.

duminică, 5 iunie 2016

Moarte de duminică dimineață.

Cică pentru o viață mai bună ar trebuii să scrii trei lucruri frumoase depre ziua ta iar ca să fi un scriitor ar trebuii să scrii. 
Cică o viață fericită este scopul omului modern iar singurul responsabil este omul. 
 Atunci fericit så fiu! 
  Cel mai bun lucru al zilei mele a fost cand am simtit ca-mi sinucid o parte din mine. Cand am simtit ca-mi arunc zece kilograme de furie și frustrare pe geam afară. Mi-am dat seama cât de norocos sunt. Multi oameni trăiesc o viață întreagă urând la nimereală, urând pe cei ce societate le spune să îi urască. Dar eu sunt un norocos!
 Eu mă urăsc sincer!
  Am deschis fereastra dar am lăsat plasa închisă. Sinucidereală ca sinucidereală dar țânțarii sunt moarte de om și cum mă concentram eu așa cu mâinile pe pervaz deodată ce azvârlii excesul de mine însumi pe geam. 
 Ce să zic! Nu mi-am făcut cu mâna cum mă duceam în jos.
  Al doilea lucru ca fericire a fost bătaia leșinată pe care i-am dato sacului de box. 
  Nu a fost specială cu nimic. PE cuvânt! A fost o bătai cu jumate de pumn dar m-am simtit bine că am dat jos mănușile și l-am izbăvit cu pumnii goi și cu cotișoarele mele delicate. 
Al treile lucuru a fost înghețata de după vot. Mi-am dus familia și am stampilat că deh...apoi am putut să mergem să halim înghețată. Nu aveau ceea ce-mi doream dar la cât mine sufeream m-am bucurat maxim de ea. 
  Mă-sa-n neam ! Important este dacă tot sufăr de mine să sufăr atât de tare încât să mă schimb în ceea ce-mi doresc să fiu

sâmbătă, 5 septembrie 2015

Cei Raducule cu musulmanii astia de invadeaza europa? Hai ma ca tu esti ala de-a mancat enciclopedia cand era mic!

 "Cei Raducule cu musulmanii astia de invadeaza europa? Hai ma ca tu esti ala de-a mancat enciclopedia cand era mic! "
  Ok! La cererea publicului...cat am si eu....am sa-mi dau si eu cu parerea ce si cum apropo de refugiatii astia de navalesc in europa.
  IMPORTANT! Eu nu sunt specialist sau macar doxat pe subiect! Tot interesul meu pentru lumea musulmana si orient a inceput cand am vazut la televizor un reportaj interesant despre mormantul lui Koyun Baba, de pe langa Babadag (pe unde am ratacit si eu de cateva ori) care m-a facut sa caut si sa  singurel.
NU SUNT UN EXPERT! Sunt un tip care a absolvit facultatea de istorie si atat! Toate comparatiile si rautatile la adresa diverselor secte si persoane sunt pur voite si total intentionate...ca pamflet si trebuiesc tratate ca atare.
SA-i dam bice-psi!
1.cine sunt oamenii astia ?
 La portile europei bat acum doua categorii. Prima categorie sunt din asia si africa si fug de la ei de acasa de saracie si persecutie politica. Ei nu sunt acum in discutie.
A doua categorie sunt refugiatii creati de razboaiele de impunere a fridom si extragere a petrolului purtate de americani si tovarasii lor de cardasie euro-atlantici. 
 Ei sunt cei ce ne intereseaza! Si pentru ca tot ii despic ca pe fir in patru....Cel mai tare la noi doare ce are Siria in...spinare!
  "Ce e Siria si cam care e mersul acolo da' zi repede ca trece trenul!"
 Siria e un fost mandat francez(suna mai frumos decat colonie) si e un loc atat de incarcat de istorie si civilizatie incat as uza tastatura numai scriind rezumatul. Insa unul din rezultatele la asa un maldar de istorie si cultura e faptul ca aia pe acolo au atatea religii pe cat avea dalmatianul lui vecinu' pete. Intr-o singura tara au coabitat vreme de secole: Crestini(de doua arome,maroniti si siriaci),  druzi si musulmani.
 Aici incepe distractia! 
Musulmanii se impart in doua familii mari! Sunitii asupra carora voi revenii in curand si shiiti care au la randul lor muuulte sectute.
Care e diferenta frate intre astia? Nu tot alah il chiama pe dumezeu in ceruri? 
Il chiama, il chiama...da si cum il inviti conteaza nu numai cum il chiama! 
Shiiti astia sunt si ei majoritari in Iran, parti din irak si din....Siria! Nu am sa intru in diferentele lor religioase ci in cateva diferente de exterior! Shitii astia sunt cam cum e si la noi! Au un popa oficial(la ailalti, cum ar zice bunica, e unu' mai breaz pus sa conduca rugaciunea da' nu e popa, popa), au sfinti (suniti tu-le mama lor nici un sfant n-au in calendar sa ciocnesti si tu un pahar de braga cu vecinu sa-i zic si tu un la multi ani!) si au o ierarhie "bisericeasca" ca sa nu se gaseasca omu' asa de capu' lui la rugaciune.
Ei! Acu' ca ai ierarhie si sfinti si asa...nu e bine sa faci tu bisericute? Ca asa ii sta bine omului cand se supara pe vecini! Ei si au shiitii astia( care oricum sunt numai vreo 13% din populatia Siriei) vreo cateva bisericute care asa se afurisesc intre ele si din eretic si pagan nu se mai scot!  Asa se face ca mare parte dintre ei sunt alawiti(inclusiv familia si neamul lu' assad, dictatorul lor stalinos si usor diliman  ,cum ii sta bine unui dictator tatuc de tara), doispiari (pentru ca astai cred in toti cei doisprezece imami cam asa cum credem noi ortodoxii in toti aia sfinti parinti si sfinte sinoade de-ti sfintea profesoara de religie durerea la tartacuta cand explica in scoala generala si tu motaiai crestineste in banca) care sunt in general numiti shiiti standar si secta ismailitiiilor care sunt asa putin pe acolo ca nici nu am sa-i bag in seama acuma.
 Acum ca i-am terminat pe shitii astia hai sa-i iau pe suniti care sunt si majoritari in tara! Ai inteles ceva pana acum? 
Bine! Pentru ca se complica!
Sunitii astia sunt cam cum sunt la noi protestantii. Nu au nici o ierarhie pe verticala, nu au nici un popa(au cate unul mai rasarit dintre ei care e pus sa conduca rugaciunea cam cum au "fratii" cate un pastor) Ca si la noi, majoritatea-si vad de falafel-ul lor. Cum isi vad? Cam cum isi vad luteranii si reformatii prin transilvania sau musulmanii nostri prin dobrogea. Zi cu alah acolo ca zici bine ,ma frate si acum vezi ca ai treaba si te retin! 
 Problema ca dintre astia...mai sunt unii care sunt plecati de acasa! Da's plecati rau! Cat de rau? Sti pe vreunu de l-a gasit pe Domnu' si s-a trecut la adventisti, penticostali, iehovisti sau ce neamul meu o fi trecut el acolo? Da! Aia de urla si fac spume la gura cum ca noi ceilalti o sa ardem in iad ca suntem eretici si etc. Acum imagineaza pe aia dar ca-si pun bombe la subtioara si se duc sa moara pentru Domnu ca asa ii zice lui pe undeva prin cartea sfanta! Ce-i mai rau nu e faptul ca astia sunt dilimani ci faptul ca altii la fel de dilimani stau ca fundul pe petrol prin golf pe acolo. Astia sunt wahabitii! Toate tarile bogate din golf au ca religie, asta, wahabismul! Ca sa intelegi cum e...stii la americani fanaticii aia religiosi care busesc cu biblia de masa si i's cu gizas si cu arma? Cam asa...numai ca mai rau pentru ca astia chiar conduc tarile alea din regiune si tarile alea sunt burdusite de petrodolari iar pe post de ajutoare(cum primesc pocaitii de pe la noi) vin kalashuri si coranuri cu interpretarea lor la text.
  La asa ajutoare si asa interpretari ale textului normal sa te faci cu d'al'de ISIS. 
Ai inteles? Stai ca acum incepe cu razboiul! 
2.de ce pleaca din tara lor ?
  Cum ziceam...shiiti aia sunt cam 13% din populatie dar conduc tara unde vreo 74% sunt suniti (restul sunt crestinii si cu druzii). Intre ei e asa o dragoste cum era pe la noi prin europa cand aveam razboiul de 30 de ani si ne luam crestineste gaturile in numele domnului si iertarea pacatelor. 
  Cum Assad asta nu prea e dus la biserica/moscheie. O parte din generalii si armata lui l-a tradat cu sprijin american pentru ca ei sunt suniti si nu vor sa fie condusi de un shiit (care pe deasupra e si alawit) si colac peste pupaza, dictator.  Assad, a inceput sa-i fugareasca pe astia pe acolo si sa-i haituiasca cu arme neconventionale. Dintre ei, unii mai cu semiluna in frunte, au inceput sa o i-a pa calea aia dreapta din coran si sa lupte mai cu sarg impotriva tuturor ca...de... unii sunt eretici si ceilalti schismatici(cam cum era la noi in Europa cand s-a trezit Gustav Adolf, regele protestant al suediei si a cucerit mai toata Germania ca unii erau prea putin protestanti iar ceilalti erau mult prea catolici). Astia cu semiluna in frunte se numesc ISIS si se bat din Irak pana in Siria cu oricine li se pare lor ca nu poarta turbanul cum trebuie sau nu ridica fundul destul de sus la rugaciune. Ca se bat ei e una...dar acolo toata lume se bate  cu toata lumea ca la nunta la Vaslui! Rebelii din siria sunt aliati cu kurzii care sunt aliati cu americanii care sunt aliati cu turcii care se bat cu kurzii care se bat cu Isis care se bate cu fortele guvernamentale din irak si cu gasca lui Assad care ultimele doua oricum nu se inghit.
Daca tu si eu nu am inteles...imaginea-ti "norocul" de a fi prins in asa valtoare de pumni si picioare de zici cai baieram la caminul cultural. 
 DE AICI INCEARCA SA SCAPE REFUGIATII!
3.de ce vin in Europa ?
Pai marea majoritate nu vin!
 Ca sa-ti explic si eu cum a explicat un nene cu niste mere la televiziunea daneza ca tare destept mi s-a parut numai ca eu o pun in vacante ,merele toate sunt de import si in Romania si aici. 
    Siria avea ca populatie cam cat are romania...vreo 20 si ceva de milioane de suflete. De cand a inceput nebunia, cam vreo 12 milioane au plecat care incotro ca sa scape. Mare parte, vreo 8 milioane de suflete au fugit la prieteni si la rude in alta regiune a Siriei(cam cum fugim noi vara la neamurile de la mare sau de la munte numai ca pe post de ploaie sa le strice vacanta astia au gasti inarmate de nebuni omorandu-se in ditamai razboiul civil) restul de 4 milioane au fugit in tarile vecine, turcia, iordania, liban, irak si toate celalte tari musulmane si nord africane(astia sunt aia de si-au luat all inclusiv la bulgari, 'tu'le mama lor) din astia o parte au hotarat sa plece in Europa(astia sunt aia cu vacantele de fala) si sunt undeva in jurul a 400 de mii.
4.cu ce bani ajung pana aici?
Fiecare cu ce poate! Aia de se folosesc acum de numarul mare de oameni ca sa forteze intrarea in uniune probabil ca au venit pe "ajutoare" de la "frati" ceilalti si-au vandut ce au putu vinde ca sa-si plateasca drumul, au scos banii de pe unde ii aveau cam cum scoate romanul pentru nunta lu' fi'sa. Siria nu era chiar saraca inainte de razboi, cum nici Libia nu era iar oamenii astia nu erau chiar muritori de foame. Daca te gandesti asa putin...din 20 si ceva de milioane de romani...nu am gasi 400 de mii cu dare de mana sa o taie din tara cand sunt "convinsi" de ditamai razboiul civil? Pai cred ca mult mai multi de atat se cara din tara in fiecare an convinsi de vacantele la schii din austria si shopingul de prin marile capitale europene dapai la razboi!
5.de ce tarile arabe bogate nu-i primesc ?
Ai vreo matusa de aia pocaita?
 Eu am! Sta la Brasov unde e aerul mult mai bun ca in iubitul si imputitul meu Galati. Nici piscat cu ceara nu ma duc in vizita la ea vara pentru ca baba e plecata de acasa rau cand vine vorba de religie si gizas. La fel si ei. Marea lor majoritate ,cum ziceam, isi vad de falafelul lor si nu o dau prea tare cu islamul in timp ce tarile bogate arabe sunt toti cu alea sfinte la asa volum ca sare acoperisul vecinilor din irak si siria cand incepe sa bage muezinul rugaciunea de dimineata. 
 Pana acum tarile care i-au ajutat cel mai mult au fost tarile nu prea bogate din regiune(cam ca la noi cand sperai la bani de la varu' din italia da mai de graba vine papornita cu ajutoare  trimisa de mamaia de la tara) Unele din tari i-au ajutat asa de mult ca s-au cam bagat pe ele in probleme(o sti pa bunica cand iti dadea din pensia ei de urmas 500 de mii? saraca bunica avea un un milion 300 de toti dar de..)
  Libanul de exemplu, o tara care are populatie cat norvegia si suprafata cat curte unui australian mai instarit, a luat ceva mai bine de un milion de refugiati. N'o zic eu! O zice the washinton post, eu doar dau mai departe ca sa stie si mama ca ea nu bangheste engleza.
6.odata veniti in tarile mai bogate ale Europei ce intentii au ?
Asta habar n-am! Auzit'am ca cica ar cauta de munca da' mai mult nu stiu sa zic. Unii sunt baieti de treaba, unul e medic aci la spital la Bergen si a operato la manuta pe fica'mia in timp ce "profesionistii" scandinavi s-au batut cap in cap ca berbecii pe ce diagnostic sa-i puna. Eu tind sa cred ca nu e singurul medic de-l aveau aia in tara. Altii poate's buni la tevi si petrol ca de...Acu' sigur au si ei printre astia multi directori la frecat menta care sa ingroase coada la ajutor social dar nu toti. La aia in Siria, am auzit eu de la profesoara unor sirienei de astai mici, scoala se face serios cam cum se facea la noi inainte de reformarea reformei reformate a sistemului de invatamant. Eu tind sa o cred pe madama profesoara  (nu de altceva da' am spus un DA hotarat impreuna cu ea, in fata ofiterului de stare civila).
7.cine are de castigat din chestia asta ?
Deocamdata? Traficantii de persoane si presa care face bani pe spinarea fraierilor care toata ziua despre asta vorbesc. Mai au de castigat politicienii ca nimeni nu-i mai baga in seama cu tot scandalul asta si pot fura linistiti sau plagia inca o compunere de clasa a IV-a. Mai castiga deal'de ISIS si ceilalti terorei ca au putu infiltra si ei cativa dilimani in Europa in puhoiul de oameni si cam atat...socot eu cu mintea mea asta odihnita.
  Acu'...intrebari mai sunt abundenta. Dar eu timp de scris nu mai am si va las asa cum se lasa musulmanii intre ei Alecum salam.
Pacea fie cu noi ca parca prea multi nebuni au sarit gardul in lumea asta!

vineri, 22 martie 2013

And blessed be the window makers, for they will be called the parents of color

Imagine a world of grays. Not one but hundreds of grays. Grey red, gray yellow and a grayish air floating almost transparent over identical rabbit hutches that house compact and numerous families.
Now imagine trying to find a way out. You could not scream and there is no place to run, except out your own window. And windows you needed!
In my house there were many windows. Paperback windows, pocket size editions and even xeroxed pages of colored glass from the central gray committee's photocopier. My dad collected them so we will have places to hide to when there was no heat in the winters or no food worthy of the name to be had in the fridge.
And then were the window makers. They wold visit my dad and in a cloud of western  contraband cigarettes wold turn grays in to explosions of vocal colors and then wold there be rhythm of poetry and colors on the face of my parents and their friends. And blessed be the window makers, for they will be called the parents of color. And so I grew up thinking that there is alchemy in the words and the magic of transfiguration.
I joined them when I was in high school ,by accident. I almost flunk physics in a vocational school and as a last chance I was ordered to wright a short S.F. story and go to a students contest with it. I joined my dad's friends (ho now smelled of cheap Russian contraband tobacco) and started my apprenticeship as a window maker. I had imagination, life experience worthy of a street urchin and a hunger for metamorphosis. I won a honorable place at that contest. So honorable that I was assured easy sailing in the sciences and crafts and could graduate .
Now the old window makers respect me for my craft but I want more. I want steined glass.
I want to transfigure my world in to a cathedral of words.

joi, 21 februarie 2013

Eu si scolile inalte, sau pozitia ghiocelului cu privire la rozarium

Din nu stiu ce motiv ma gasesc mereu prins intre formal si informal ca o potcoava de cai verzi intre realitata ciocanului si imaginarul nicovalei.
 Chiar de una zi vorbeam de empirismul sanatos al scolio vietii fata de scolasticismul somnului la facultate. Ma si vedeam sus...cu siguranta unui sfertodox calare pe cririca ratiunii pure privind de pe piedestalul meu la efeminatii studenti ai umanismului contemporan.
Iar azi...m-am inscris la cursuri semi-universitare. Da Georgele! Sunt stident din nou. E gratis normal! Ca orice bun roman, eu nu cheltui bani pe scoala, carti si secs.
Asa ca m-am studentit virtual la https://www.coursera.org.
 Poate ma fac coleg cu vreunu...pe cine fraieresc ca nu ma citeste decat bunica la telefonul cu disc.

duminică, 19 august 2012

Ploile de toamna

A venit...a venit toamna! Acopera-ti inima cu ceva.
Da...tomnile norvegiene vin ceva mai devreme, pleaca ceva mai traziu si sunt mereu foarte lungi. Aici nu ai niciodata impresia ca natura traieste sau a murit ci ca doar renaste sau moare. Aici, din triada indo-europeana (doar nu credeti sincer in originalitate cand e vorba de religii), cineva a scos principiul conservator...duhul nostru sfant daca pot sa ma exprim asa.  Astfel ca totul este intr-o vesnica transformare. Poate de asta scriu mai mult pe blog... poate de asta m-am inbolnavit de sport, poate ma transform incetisor intr-un altceva.
  Sper doar sa ma transform in cel mai bun care pot fii.

vineri, 17 august 2012

Podul peste prea mult

Antreneaza-ti coloana ca un templu ce se aseaza arc peste lume! O musca bazaie. Se lipeste de divinitatea picioarelor tale si se adapa din izvorul nesecat de puroi de la unghia ta incarnata.
"Ai multe idei! Esti un idiot veritabil!" Ea lua notite despre ritualuri secrete de initiere ale mafiei Calabreze si despre arborele din care am cazut cu totii ca niste frunze. "Suntem toti niste tradatori. Rolul nostru este sa fertilizam adevarul." El o privea  ca pe o miriste proaspat arata si-si vedea recolta germinand in idei hibride , comod erbicidate.
  "Ce interesant! Explica! Cine a inventat nemurirea si de ce nu-ti mai clipesc ochii din palma?"
Vrei sex...o femeie veritabil de grasa in care sa te afunzi ca un sfant in norii raiului. Sa fie a ta ca o erezie pentru care sa merite sa arzi pe rug. "Ioana D'arc a plecat pana in targ asa ca....Nu nu a intrebat de tine dar ti-a lasat un sarut politicos pe obrazul stang."
  Ai inebunit? Te reversi ca o chiuveta supraplina de informatii! Masturbeaza-ti creierul pana ce-ti simti lobii uscandu-se ca niste prune. Asa e mai bine.
  Esti amortit ca dupa o usoara lobotomie.


Train your column as a temple that sits arched over the world! A bite hums in holy hymns. Divinity sticks to your feet and drinks  the wellspring of pus from your ingrown nail.
"You have so many ideas! 're A real idiot!" Take notes about the secret rites of initiation in the Calabrian mafia and of the tree from which we all fell . "We're all snitches. Our role is to fertilize the truth." He looked at her like  at a  freshly ploughed stubble  and so his  harvest of ideas germinating in hybrids, conveniently herbicide .
   "How interesting! Explain! Whoever invented immortality and why are your eyes not flashing in your palms?"
  Crave sex ... a genuine fat woman to dip in like a saint throwing himself in  the clouds of heaven.
  She can be yours as a heresy worth   burning  for. "Joan of Arc went to the fair so .... She did not ask you.. but she did live a polite kiss on the left cheek."
   Are you crazy?  A sink overflows with information!
 Masturbate your brain until your lobes feel like dried plums . That's better.
   're Numb.... a slight lobotomy.

Masturbatio in integrum

"Ce epoca traim!" A zis inchizand pantecul fertil al femeii sale asa cum  ar fi inchis o carte.
  Cerul cobora pufos si vanat de parca un cioban prea beat a ratat muntele in timpul transhumantei si s-a suit la ceruri cu tot cu oile lui murdare. Era atat de sexual  bronzata femeia lui, ca un vampir cu zeci de sori artificiali in sicriu. 
"Nu ma vrei?" l-a intrebat cu o voce supusa iar sanii ei se inaltau antigravitational de sub sutienul   fastuos. 
 Ce zambet avea ciobanul cu turma sa cereasca! Fuma o tigara aprinsa de la soare. Uitase chibritele acasa. La noapte poate coboara si Dumnezeu la o tigara. Poate El are un foc de pomana.
  Femeia perfecta pleca. Era atat de perfecta incat realitatea se distorsiona rusinoasa in fata ei. 
 El isi arunca lautari pe masa, apoi plasticul aurit pe care scria VISA si la final isi arunca si prietenii tot acolo dar ei cazura pe jos si s-au facut tandari. 
"Asta e! Am sa-mi gasesc altii" a zis in timp ce-si numara amintirile de pe podea. Pierduse cateva...Ciobanul il privea. Nu avea nici un gand sa plece mai departe iar turma se cobora pe povarnisurile unui vant de vara.
  Lumea se scurgea prin fereastra camerei. Sarea din Anglia in Franta apoi in Arabia si Nepal...ce lume plictisitoare. La sala avea milioane de corpuri perfecte. Dar el nu era acolo! Si-ar fi luat un corp de schimb care sa umple adidasii lui cei noi. Cei ce te fac sa crezi ca alergi in talpile goale. Acum corpul lui ar fi avut ceva de facut.... Aprinde-te intr-o tigara. si-a spus. Dar care? Ce cancer ma reprezinta? 
 La fereastra camerei il cauta fericirea. Batea in sticla dar el era prin  bucatarie iar ciobanul ala prost a  atatat cainii pe ea." Lumea s-a stins! " si-a zis atunci cand a venit si si-a vazut fereastra opacizata. 
  Dintr-o carte inchisa se revarsau milioane de idei. I-ar fi umplut camera pana ce l-ar fi inecat  apoi ar fi spart fereastra si s-ar fi revarsat pierzandu-se in lume. A lasat cartea inchisa. 
"Vreau ceva real!" a zis in timp ce privea fructele sculptate in corn  de figider. De pe acoperis rasunau talangi minuscule iar berbecii se izbeau in ceruri. " E doar o transhumanta si-a spus." si s-a intins pe o pajiste inflorita ce emana de la  fantana din baie.
 Ciobanul isi strangea turma, deja pacusera bucata aia de cer si lasasera masline lucitoare peste tot.
"In ce epoca  traim!" exclama el aprinzand realitatea. 
  Ciobanul fuma. Se intalnise cu Dumnezeu si-i daduse o duzina de chibrite pe o kila de branza.
"Si asa e numai aracet, branza asta!"

miercuri, 15 august 2012

Strada lampii filate.

        Primul plug de zapada a anului a trecut in sus, pe autostrada regionala. 
    Soferul era imbracat la maneca scurta si purta ochelari de soare. Poate nici nu era un plug de zapada si mintea si-a imaginat asta din cauza soarelui, poate era doar un camion cu o schimbare neconvingatoare de sex. Da! Mai plauzibil! Saracul camion s-a simtit diferit de celalte camioane inca din copilarie, de cand era doar o trotineta amarata, de cand sa incalta cu lama ascutita a memei lui si indeparta nisipul de la locul de joaca. Cand a crescu mai marisor si a devenit si el jeep de familie se travestea in secret, pe la orele matinal de boreale si curata zapada de pe aleele din cartier. Acum cativa ani a profitat in sfarsit de eliberarea sexuala din scandinavia si a devenit plug de zapada. 
  Saracul, nimeni nu i-a spus de incalzirea globala si de cauza ursilor polari blocati pe banchize in topire sau de ghiata din paharele goale de tarie. 

duminică, 5 august 2012

Jux Gladi

"Carele stramosilor nostrii au alergat pe pamanturile astea." Spuse el cu hotararea unui rege egal intre ceilalti regi ai neamului sau.  "Toti sunt regi intre noi." a spus el. "Cel ce-si stapaneste persoana conduce un imperiu format dint-un singur supus" . Privea serios precum statuia lui Ibsen din fata operei din oras. "Carele stramosilor nostrii au alungat pe cei dinaintea noastra. I-au alungat in gene recesive si culturi asimilate. Chiar si acum cei alungati se mai apara in fortareatele cromozomilor X, fortarete ascunse adanc in pantecele nepatrunse ale femeilor noastre. Hm...zambi el cu ochii aprinsi ai unui razboinic....vom intra si acolo dupa ei si ii vom incatusa in tandrete.
" Stramosii nostri aveau multi zei. Zeul tunetului, marii si zeul piciorului dezgolit al iubitei." Spuse el.
"Aveau zei in rotile carelor, in sulite si sageti dar mai ales aveau zei impletiti in cositele blonde. Dar dupa ce dusmanii s-au deghizat in femeile noastre acesti zei au ruginit si au fost mancati de carii iar noua ne-au mai ramas o mana...tunetul, marea, pulpele ei dezgolite.... Apoi a venit crestinismul iar zeii nostri au ramas doar trei. Nu tu mare sau tunet....acum veniti voi din vagauna voastra de lume unde carele inca mai urla pe strazi si ne asediati cetatea mandriei. Fortati poarta Slabiciunilor ca sa va instalati idolul in Sfanta Sfintelor noastre ca si cum in armurile voastre de piele s-ar ascunde focul stramosilor." Nu mai zambea atat de trufas razboinicul lor. Ca un campion salvat de la sigura infrangere doar de lasarea serii si el pleca spre fortareata. Se inchise acolo alaturi de singurul sau slujitor si lasa campurile, roadele si fantanile stramosilor sa dea zei noi, mirosind a vodca poloneza si tutun lituanian.

Corzi si alte distractii

Alearga prietene, alearga! Striga orice sergent de instructie cu simtul umorului dupa tine. Esti epuizat
dar fututul ala de drum se tot continua. O serpentina, inca una,poate toate serpentinele pamantului puse cap la cap ca tu sa le alergi.  Picioarele te ard in feluri pe care nu le credeai omeneste posibile, genunchii tai s-au dezintegrat ca o casnicie nefericita iar ligamentele tale sunt doar conveniente ce te tin intreg pentru publicul general. Alergi! Mai tragi de tine si te bucuri ca ai gresit drumul iar mintea ta se aduna ca sa afle unde esti. "E iadul?"o auzi intrebandu-se. "Nu" iadul e mobil ca o incheetura neomenesc de scrantita iar tu esti stationar ca raspunsul la o intrebare de complezanta. Sti! Pornesti din nou incotro sti si ajungi inapoi pe serpentinele nesfarsite iar iadul devine la fel de firesc ca zgomotul pantofilor pe macadam. 
"A mai trecut o curba." i-ti zici si incerci sa-ti deschizi ochii care  ard a picaturi de sudoare. 
 Te opresti. Privesti imprejur de pe varful infrant.
Asta e raiul!

vineri, 3 august 2012

Despre Iliada, cu Homer la un ceai

"Si asa s-a risipit o generatie de barbati ca frunzele in urma furtunii." A zis el sorbind din cana metalica. Si-a implut din nou deschizand termosul  cumparat de la Armata Salvarii. A zambit asa cum numai adevaratii poeti stiu sa zambeasca. A mai dat o pagina la e book readerul meu si a mai cautat un pic pe you tube.
   Cica era orb. Cel putin asa mi-au zis mai de mult. Cica era orb si de asta ar fi vazut atat de bine in sufletul omului. Hm...ca si cum numai orbii pot citii barbati in baietii ce stau intinsi pe plaja bosforului.
 "Da baiete, fiu de baiat ce niciodata nu si-a manat carul pe campul lui Marte...inca mai gasesc uneori pe Ahile mahnit la corabiile sale. Are burta si parul alb dar inca mai are vigoarea de a se arunca in lupta. Doar ca nu o face. Zice ca lumea e schimbata iar fii Ahaiei nu mai sunt acolo. Nici troienilor nu le-au mai venit aliatii traci si lidieni, au ramas blocati la granita ca niste imigranti oarecare. Inca ma mai intalnesc cu Elena, frumoasa. Ea  de a pornit toata tevatura. O vizitez in casa regelui sau din Italia, acolo unde a fugit dupa un nou Paris mai cu bani si care nu o bate de atata dragoste. Un oarecare cu apartament modest de la balconul caruia ea mai viseaza zidurile inalte.
 Da baiete, fiu de baiat ..." A zambit trist cum numai adevaratii poeti stiu sa zambeasca si a mai sorbit din cana mea cazona de inox. Gasise ce cauta pe you tube.
  Vocile au inceput sa umple cabina mea iar el s-a ridicat ca Hector in fata dusmanilor troiei si s-a aruncat in batalia Ebook readerului meu lasand sa ascult vocile asa cum se auzeau cand barbatii inca-si mai infigeu lancea in piepturile dusmanilor lor.

joi, 2 august 2012

Despre arta cu cele mai sincere condoleante.

A murit!  As fi vrut sa spun ca era asa de tanar dar as fi mintit cu nerusinare. Era batran ca un catar ce a carat vestul catre exploratorul de canapea sau poate ca un ren cu o sanie plina de Baragan. L-am disectat cu dragostea unui doctor de familie la autopsia unui vechi pacient. Am scos ce ma interesa iar restul sta abandonat intr-o cutie de oala teflonata  pe podeaua criptei mele cu pretentie de cabina.
  Am pierdut atatea odata cu el. Povestile mele, o bucatica de roman, cateva carti si o groaza de adrese de internet pe care mereu speram ca le voi refolosi.  Nu am regrete. Am o jucarie noua, lucioasa cu care pot sa-mi construiesc vise si un roman nou.
  Am o viata noua care se trage din cea veche asa cum canapeaua cereasca a lui Platon se tragea din canapeaua de sub fundul lui. Am un mediu stimulant in care timpul liber si discutiile constructive locuiesc intr-o cabina alaturata. Am arta batandu-mi la usa ca sa-mi ofere o ceasca  de cafea si cateodata o galetusa de supa de peste asa cum se face aici in Norvegia. As vrea sa fiu trist, sa plang la inmormantarea lui ca la propria-mi inmormantare, dar nu pot. Simt cruci vopsite asezandu-se la capul vechii mele vieti spunand atat de nostim despre a le mele defecte. 
  A trecut o luna....Mai astept si altele.

vineri, 27 iulie 2012

Despre deconstructivism

  Cica filosofia e vesnica, au spus ei, cica nu a inventato nimeni. Ea, filosofia, nu este asa o voga precum este frumusetea, care vorba aia...e o moda, iar Venus din Milo e doar o moda de pe vremea grecilor. Da! Un moft interschimbabil cu absolutul. Un fel de stejar ce face puf de plop sau iubire in care nimeni nu-si priveste frumusetea din ochii celuilalt. Da. Filosofia e vesnica. Deconstructivismul e vesnic caci grecii au deconstruit ca niste nebuni frumusetea pana ce din ea a ramas absolut nimic iar Venus din Milo e doar un capriciu aproape biologic sculptat , un fel  de coral.
   Da! Doamna fara maini trebuie combatuta! Exorcizata din femeie ca pe un demon exploatator. "Sa se scoata marmura de sub pielea noastra laptoasa!" urla turbate feministele. "Barbatii sa nu mai faca dragoste cu fizicurile noastre! Barbatii sa ne iubeasca pentru ceea ce suntem!"  Iar filosofia e vesnica in piepturile lor descorsetate de frumusete. "Trebuie sa intelegi ca nu e un mizilic." I-mi explica. "Deconstructivismul exista! Desconstruiesti totul.Sa nu te opresti. Continua! Desconstruieste si mai adanc. Scoate marmura de sub piele, oasele din ramurile de mar si aerul din frunzele plantei de aprtament. " Femeia nu e un trandafir! Nu o mai trata ca atare pentru ca esti un prost! Femeia e puternica precum un maces care face nuci de cocos."
   Nu trebuie radacini in deconstructivism! Radacinile te opresc din deconstructie...sunt niste bosoni ai lui Higs in care te impiedici cand il alungi pe Dumnezeu din Eden. Nici eden nu trebuie caci balega e singura care ofera un mediu cu adevarat curat pentru dezvoltare si arunca in alta parte ghinda aia caci nu-ti trebuie. "Ce Dumnezeu! Nu sti ca filosofia e vesnica?" A urlat ea lundu-mi ignoranta si scrantindu-mi-o la spate ca un judoka olimpic.
  M-am lasat pagubas cu frumusetea mea trecatoare . Am apucato pe venus de talia ei desueta si am plecat cu ea la subrat. " Este atat de incuiat!" Am auzit in urma. Am virta la stanga si am avut grija sa nu calc in deconstructia pe care un filosof turmentat a scapato chiar in mijlocul drumului.  Sper ca cineva  o sa curete filosofia de pe carosabil.

joi, 12 iulie 2012

Munteni

Mereu fugi. E normal! Toti fugim...gafaim pe dinauntru in caldura bolnava a orasului.  Sudoarea de animal curge imperceptibila. Cusaca noastra nu mai are bare ci geamuri termopan si aer conditionat, Ingrijitorul vine, Tine in mana plicul cu promovarea , toti urla ca la comanda, sar prin cercuri de foc si-si deschid  larg creierii ca el sa poata privi inauntru.
Toti fugim. Intr-o zi ideea te inteapa. E ca un purice. Un parazit ordinar pe care natura l-a lasat acolo ca sa-ti arate cat de sanatos esti."Uite maimuto! Uite-l ce unflat e! E asa pentru ca si tu esti gras si frumos."  
  Te speli dar ideea se incapataneaza sa ramana agatata de tine si se ingrasa din eul tau ala civilizat ce transpira in tricouri de bumbac indian.  Parazitul filtreaza civilizatie asa cum un rinichi filtreaza sange. Uni au noroc si morga lor face parazitul sa se pietrifice, ca si calusurile de pe pumnul unui karateka ce nu s-a batut niciodata pe strada. Parazitul ramane atasat. ei se plimba incet prin parcuri ca si cand ar duce parazitul la priveghi. 
   Altii sunt muscati adanc, intercostal, si ii doare ca un croseu de libertate la ficatul ratiunii. Cad, respira greu si-ar dori sa lesine ca sa nu mai trebuiasca sa se ridice din pat pentru inca o zi la birou. 
  Mai exista si norocosii, cei ce fug in munti si nu se mai intorc niciodata. "Lasilor!" Se striga dupa ei."Veniti inapoi! Am paritat atata pe voi! Cine va platii parintilor vostri sutele de sperante? Societatii urmele de sezut de pe banca a 4a de la geam, doctorului care va nascut pensia lui cea mizera?" Par apucati, loviti de streche in moalele capului cu un ciocan in forma de buze de adolescenta. Aia sunt cei pierduti pentru civilizatie. Aia saracii sunt animalele  re-inomenite.
 Cuvantul de azi este fjel-munte.
Va doresc fuga placuta.

miercuri, 11 iulie 2012

The cobels

Este ceva legat de strazi. De numele lor, de pietre. Este ceva legat de locul unde te formezi ca om, ca reputatie. Marii campioni ai boxului au avut zeci de meciuri acolo inainte sa paseasca  intr-un ring. Pe  acolo a curs revolutia ca un dop de sange spre un posibil atac cerebral. Afluenta le infunda cu masinile luxoase, mirosind a colesterol .Saracia ce le lasa pustii de pasii fugiti departe, la munca. In Cartierul de Est erau de toate felurile. La Doi Plopi era o ulita ce se varsa intr-o strada betonata asa cum bunicii se revarsa in nepoti. Ce campioni s-au nascut acolo. Dupa ceva prea multa pileala ce meciuri se mai incingeau!  Cati campioni si-au gasit acolo sfarsitul...un pahar de votca ieftina si o tigara de aia moldoveneasca ce alunga si tantarii. Prin Tiglina trei a fost candva piatra cubica si strazi inguste ca venele unui pubescent ce a erupt in crestere undeva prin '90. Acum cartierul e batran, anchilozat de masinile straine ale pustilor de ieri ce inca mai vin in vacanta. "Sar'mana mamaie! Ce mai faceti? E bine afara bre...e bine...Mai ai oleaca de bors de'a matale? Ce mult mi-a lipsit!"
  Acum sunt autostrazi ce duc departe la munca, prin tari  invatate jucand T.O.M.A.N.A.P. cu ceilalti din cartier in timpul vacantei de vara. Vacanta aia cand Romania a ajuns in sferturile de finala si strazile au erupt de mandrie. Prieteni  "de la bloc" sunt peste tot prin europa.  Vizitam. Intreagul continent este o mare strada parcursa in lung si lat pentru amintirea comuna  a felulului cum stateam la scara, cu bere Premium la un litru. "Acolo, in colt cu strada X-ulescu" Si uite asa .... inapoi pe acel drum  pentru o sapatamana, poate mai putin si in urma ramane coltul strazi X iar noi mergem inainte...Ca doar inainte a fost mai bine.
 Cuvantul zilei este gate-strada.

marți, 10 iulie 2012

Si in a doua zi El a stat

Ieri noapte ,sa fi fost pe la incheiatul zilei (aici ziua se incheie hat tarziu, catre dimineata, de nu au timp cocosii  sa se odihneasca iar magarii nici nu mai rag de dezorientare), veni un bun prieten de-al meu tocmai din Galati ca sa ma cateriseasca."De ce nu scri?" Ma intreba. 
  Eu i-am aratat caietele mele iar el zambi tigreste de sub mustata lui aia imbibata in pipa si cafea. "Pai cu astea ai venit in geamantan! Restul? De cand esti aici ce ai tot facut?"
"Pai am scris...da' pe blog!" 
"Ei ai scris! Apuca-te ca maine-poimaine trebuie sa arati ceva de tot timpul asta cat ai avut liniste !"
Azi m-am apucat...de flotari, de genuflexiuni, de aranjat cateva pagini pe care le aveam deja pe laptop. Apoi mi-am amintit. Pana si bunul Dumnezeu a facut pauza o zi. Ce are daca e cea de marti? 
  Viata mea reincepe de maine. 
Cuvantul zilei este helg-sfarsit de saptamana.

luni, 9 iulie 2012

Salcii de piatra

Am iesit la pescuit in delta stancoasa. Vanturile tetonice strambasera deja trestiile de patra si le incremenisera asa pentru ca vanturile tectonice sufla atat de incet incat dabia fac valuri in lanurile de piatra sculptata.
Am pescuit macrou asa cum inaintasii mei  au pescuit  scrumbie prin delta de stuf. Am intins setci, am pus pripoane si apoi am bagat betele in ghiolurile adanci pe care pescarii locului le numesc fiorduri.
  Am avut captura bogata, am baut si am sarbatorit cu vin de afine si rachiu de cartofi ca al localnicilor, la televizor se auzeu stirile despre presedinte iar pe gratar au sfarait mititeii.
Am glumit, am ras, ne-am bucurat iar apoi ne-am incins in vesnica disputa Nastase-Basescu. Tarziu ne-am culcat doar ca sa decoperim dimineata ca MicroRomania pleca pe la amiaza, cu autobuzul de Bystajon. Ne-am luat la revedere...Ne-am pupat dulce si apoi am emigrat inapoi in realitate.
 De pe fiord i-mi amintesc de plaurii aia greoi ce asteptau sa fie impinsi de vantul teluric, de salciile inalte de pe malul orasului. Azi am urcat pe una, ce-a mai semeata...aproape 1000 de metri. M-am minunat de frumusetea peiajului si de satul intins ce stralucea  in vale. Am asteptat...aerul nu a mirosit a paine de casa de aia cum facea matusa mea Paula de la Chilia Veche ci a flori de turba...merg si alea...
Cuvantul zilei este frihet.
Libertate.

vineri, 6 iulie 2012

Albastru de Bergen


Orasul asta e un lipovean. Pare mereu beat, incoerent si mirosind puternic a peste. Pana si limba lui e lipoveneasca. un dialec stalcit si intortochiat pe care ceilalti nici nu il inteleg (si nu exagerez deloc). Limba lui e atat de lipoveneasca incat respiratia ii miroase a erezii si rachiu de tescovina.
 Dar cateodata...orasul asta se mai si trezeste si atunci ,exact ca un lipovean, deschide ochii lui ridati de munti ori fiorduri si te lasa sa-l  privesti pe Bog direct in ochii lui  albastri.
Cerul nu urca prin partile astea, e atat de sus pe harta incat nu mai are decat cosmosul in spate. Ai impresia ca nu mai exista ozon, atmosfera sau univers ci doar albastrul ochiului lui Dumnezeu privind in fiordul metalizat.
 Dumnezeu nu doarme aici. Acum am coborat de pe punte unde stateam si citeam la lumina difuza a soarelui acum apus in spatele unei insule muntoase . Daca Si-ar netezii ridul acela , facut de la a cine stie cati litrii  de posirca ieftina ca o doctrina religioasa, probabil ca as privi licarirea solara. M-as holba direct in irisul Lui asa cum te holbezi la un hipnotizator sau un pescar batran ce te fixeaza si te cantareste ca sa stie cu cat iti da kilul de marlita. Apoi, cu vocea poruncitoare m-ar intreba:" Cuampieri mai sau doar te holbezi?"
  Mai astept sa cumpar dar raman cu intrebarea...Ce cauta albastrul lipovenesc in cerul de deasupra Bergenului.